Câte ceva despre Dodon

      Mi-a zis odată unul, cică, hai mă, nu doar pleavă a răsărit pe lângă Vova. L-am rugat să-mi dea exemplu măcar de un om și imediat a realizat că trăia cu o iluzie indusă-n mintea sa, indusă cine știe cum, probabil prin propaganda comutalistă. Zilele astea  citisem cum un Cretin ce se perindă pe la Pulika TăVă, menționase pe www.vocea.pulii.ămdă reușitele lui Dodon. Că a absolvit aia, a deținut funcția cutare... O fi Ghimpu bou, văd și eu asta de multe ori, dar nu despre el e vorba acum. Cine dă două ruble sheriffiene pe studiile lui Dodon? Dacă s-a găsit cumva vreun hăbăuc, îl voi cam stresa cu următoarele.

Maldova, Smirnovia şi problema graniţei

  Ieri a fost sărbătorit unul din cele mai însemnate evenimente din istoria Maldovei (Moldova maldavanilor): împlinirea a 21 ani de la declararea independenţei Republicii Moldoveneşti Nistrene! Cum această ocazie, transmit şi eu felicitări marelui popor maldavnesc-nistrean. Din păcate, înaintaşii republicii cvasi-independente Sheriffia, nu au găsit resurse financiare pentru desfăşurarea unei parade cu angrenarea tehnicii militare de ultim răcnet sovietic rusesc. Anul acesta, mindria smirnovistă s-a limitat la alergarea soldaţilor prin centrul celei de-a doua capitale maldavneşti - Tiraspol. Dar să nu credeţi că a fost un simplu marş jenant! Nu! Măcar datorită simplului fapt, că apărătorii patriei lui Antiufeev au fost instruiţi excelent, în colaborare cu fraţii apărători ai statului secular condus de tătuca Lukaşenko. În continuare, vă voi explica de ce Maldova are două capitale.

Moldova, eu mă culc cu tine!

  Maldavani din toate ţările, mândriţi-vă! "Ţara" voastră - glumă sinistră sovietică - a împlinit 20 ani de independenţă faţă de România şi Ucraina!
  Fătată la 2 august 1940, RSSM (Moldova maldavanilor) devine patria maldavanului sovietic, care a fost instruit rapid să uite de faptul că-i român şi că păduchiosul ocupant rus îi este frate. Pentru obţinerea naţiunii maldavneşti, fratele ocrotitor ia măsuri cât se poate de paşnice: deznaţionalizare, valuri de deportări în masă în raiul Siberiei, dărâmat de biserici, execuţii cu ţeava-n ceafă, foamete organizată şi exproprieri de pământ care urma să fie folosit la experimente otrăvitoare. O grijă deosebită o avea fratele rusălău şi pentru şcolirea maldavanilor. Astfel, în ajunul prăbuşirii URSS, la capitolul "densitatea oamenilor cu facultate", îi întrecea doar pe cei din republica-soră Kârgâzstan. Să nu fie astea motive de "mindrie"?

România dinafara României

  Găselniţa ruşilor, prin care la 1812 au luat mult mai mult decât au declarat, Basarabia incluzând Hotinul, nu mai există. A murit odată cu constituirea statului unitar român în 1918. Din păcate, după 22 de ani în care lucruri serioase pentru consolidarea integrităţii ţării nu prea au fost realizate, a pierit şi România de la Nistru pân' la Tisa, ca urmare a raptului bolşevic şi a dictatului hitlerist din '40.

În sfârtecarea prăzii, cel mai însemnat rol, aproape exclusiv, l-au avut ucrainenii prin M. Greciuha (preşedintele
Sovietului Suprem al Ucrainei), care în urma procesului de constituire a RSSM, şi-au realizat, în mare parte, intenţia pe care o aveau de câteva decenii: trecerea sub administraţie ucraineană a unui teritoriu important, care niciodată nu le-a aparţinut.